Le Scaphandre Et Le Papillon

Prima incercare a mea de a comenta la un public mai larg (pe cine pacalesc eu aici)...Poate nu mi-am ales prea bine filmul sa fie primul din posibil multe altele dar de ce sa nu incerc. Cu un scenariu facut de Ronald Harwood (castigator al premiului oscar pentru scenariul din "The Pianist"-2002 si inca o nominalizare in urma cu ceva timp pentru "The Dresser") si infiripat cu particele din cartea lui Jean-Dominique Bauby "Le Scaphandre Et Le Papillon"-1997 nu ai cum sa dai gres.
Filmul se bazeaza pe fapte reale din viata celebrului jurnalist francez Jean-Dominique Bauby redactor la revista Elle care in 1995 la varsta de doar 43 de a avut un atac cerebral, lasandu-i paralizat intreg corpul cu exceptia ochiului stang. Un forte al acestui film este imaginea realizata in mare parte din "ochii" lui. Sa traiesti ce a trait sa simti ce a simtit, mai ales una din fazele cruciale este repetarea alfabetului de fiecare data cand incearca sa se exprime.
Asemanarea dintre acest film si "Mar Adentro"-2004 este izbitoare(in viitor cine stie poate o sa scriu ceva si despre acest film).
Actorul principal isi intruchipeaza impecabil rolul,intrand in pielea unui personaj cu greu de reprodus.
Imaginatia lui Bauby este una dintre lucrurile captivante ale filmului uneori chiar facandu-te sa crezi ca Jean-Do si-ar putea reveni din paralizie.Cu toate ca el nu doreste acest lucru, sau nu da de inteles, marele vis de a scrie o carte este implinit cu ajutorul oamenilor care il iubesc si gasesc o modalitate pentru el de a se face inteles de catre ceilalti.
Toate puse cap la cap va las sa il vedeti si dupa parearea mea isi merita pe deplin cele 4 nominalizari la oscar si multe alte premii. Poate ar mai fi trebuit o nominalizare pentru cel mai bun film strain si cine stie chiar un oscar pentru cea mai buna editare...Filmul merita vazut


"I decided to stop pitying myself. Other than my eye, two things aren't paralyzed, my imagination and my memory. "